Amy Winehouse i-a dat un sens muzicii soul cântând despre dependenţă şi şi disperare, cu o voce venită din adâncul fiinţei ei. Acestea au fost cântecele divei trash a muzicii soul, descoperită moartă sâmbătă la vârsta de 27 de ani, după o lungă coborâre în infern, relatează AFP, preluat de Agerpres.
"Au încercat să mă trimită la dezintoxicare, am spus nu, nu, nu", acesta este refrenul celui mai mare succes al ei "Rehab", ce sună acum ca un epitaf.
Cu toate acestea, fotografiile din copilărie ale englezoaicei arată o fetiţă sănătoasă şi jucăuşă zâmbind cu toţi dinţii ei în faţa aparatului, o faţa încadrată de lungi bucle negre.
Născută la 14 septembrie 1983, fiică a unui şofer de taxi şi a unei farmaciste, Amy Winehouse a crescut în nordul Londrei într-o familie de evrei unde jazzul era rege.
Tatăl său, care i-a urmărit cariera de aproape, era un amator instruit şi unchii ei din partea mamei muzicieni profesionişti.
La vârsta de zece ani, ea a creat un duo rap împreună cu prietena ei cea mai bună, apoi a primit prima chitară la 13 ani şi a început să cânte soul.
Ea a intrat la "Brit School for Performing Arts and Technology", o şcoală foarte selectivă din Londra specializată în formarea profesională în artele spectacolului, absolvită de asemenea de The Kooks, Katie Melua şi Adele.
La 20 de ani, ea a publicat primul său album "Franck". Britanicii s-au îndrăgostit de farmecul vocii ei grave şi tulburătoare, cu accent cockney /accent popular din Londra/, ce a adus o notă de autenticitate şi originalitate suplimentară.
Dar în timp ce cariera ei de cântăreaţă populară devenea promiţătoare, Amy Winehouse a început să se afişeze foarte repede ca un copil teribil.
Pe scenă şi în emisiunile de televiziune unde era invitată, ea apărea cu regularitate prea beată pentru a cânta.
În 2006, managerii ei îi sugerează să intre în cură de dezintoxicare pentru a-şi trata problemele de alcool. Dar cântăreaţă preferă să transforme rugăminţile lor într-un cântec sub formă de bravadă: "Rehab".
Titlul, care devine un hit la nivel mondial, îl poartă cu sine al doilea ei album "Back to Black", un amestec de jazz, soul, rock şi pop clasic, produs de Mark Ronson în 2006.
Disperare, singurătate, dependenţă, autodezaprobare şi bătaie de joc: Amy Winehouse semnează texte sfâşietoare şi de multe ori crude, în răspăr cu cântecele calibrate pentru a trece cu uşurinţă la radio.
Cu toate acestea, albumul devine un succes în întreaga lume şi cântăreaţa este recompensată cu cinci prestigioase premii Grammy americane.
Cu aspectul său unic, tatuată din cap până în picioare ca un şofer de camion, cu ochii tiviţi cu rimel şi un coc imens, ea l-a inspirat chiar pe Karl Lagerfeld pentru o prezentare Chanel.
Dar coborârea ei în infern a început. Tabloidele publică periodic fotografii ale cântăreţei într-o situaţie disperată, slăbită sau trădând un consum recent de drog sau alcool. Ele relatează despre relaţia agitată cu soţul ei Blake Fielder-Civil.
Apariţiile ei pe scenă devenit haotice, atunci când ele nu sunt pur şi simplu anulate.
"Sunt foarte puţin sigură de mine. Cu cât mă îndoiesc mai mult de înfăţişarea mea... cu atât beau mai mult", recunoaşte ea într-un interviu.
După luni de absenţă, Amy Winehouse a încercat să reapară în această vară, numele ei fiind pe afişul mai multor festivaluri europene.
Dar, prea beată pentru a cânta, ea a fost huiduită la prima sa apariţie la Belgrad şi a trebuit să anuleze întregul turneu.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu